Despre Maria Montessori

Născută în 1870 la Ancona, Maria Montessori a fost prima femeie care a primit o diplomă de medicină în Italia. Urmând o educație științifică, a absolvit facultatea la vârsta de 20 de ani, cu cele mai mari onoruri. De-a lungul vieții, și-a câștigat renumele unei persoane controversate, având în vedere că trăia în una dintre cele mai conservatoare țări, referitor la atitudinea față de femei. 

Ca medic, Maria Montessori a studiat neurologia, cu specializare în boli mintale, iar mai târziu psihologia și antropologia, cu specializare pe dezvoltarea copilului. Ulterior, cercetările și studiile pe care le-a efectuat, au ajutat la schimbarea cursului educației în toată lumea, iar recomandările ei sunt de actualitate chiar și în prezent. 

Maria Montessori și-a deschis o școală, unde a implementant filosofia sa inovatoare, cu care a cunoscut un mare succes. Cu toate acestea, după un conflict cu Mussolini, deoarece a refuzat să aplice educația italiană tradițională, a fost exilată, așa că s-a mutat în India, apoi în Spania, iar spre finalul vieții s-a stabilit în Olanda, unde s-a și stins din viață în 1952. 

Pe durata vieții a fost nominalizată de 3 ori la Premiul Nobel, iar numele ei și metoda pe care a creat-o, trăiesc în prezent în mii de școli din întreaga lume. 
 

Ce este metoda Montessori?

Filosofia dezvoltată de Maria Montessori are la bază încrederea și înțelegerea față de copii. Această practică educațională încurajează dezvoltarea automotivației la copii, în toate etapele creșterii. Dorința naturală de cunoaștere a copiilor este susținută prin metode simple și blânde, prin trasarea unor limite, dar și prin expunerea la materiale și experiențe specifice. În acest fel, copii își vor dezvolta inteligența, dar și abilitățile fizice și psihologice. Având sprijinul adulților din jurul său, copilul va cunoaște care sunt posibilitățile vieții sale, dar va trebui să găsească singur răspunsurile potrivite la toate provocările de care se lovește. 

Care este rolul profesorului?

Metoda Montessori este centrată pe copil, dar unul dintre cele mai importante roluri îl au profesorii. Ei vor educa copii în vârstă de până la 12 ani, cu ajutorul unei metode alternative de educație, oferindu-le materiale educative special create. Profesorii vor observa îndeaproape copiii, pentru a le înțelege și a le satisface nevoile individuale.

Primul contact cu metoda Montessori poate fi destul de frapant, deoarece profesorii nu se identifică aproape deloc cu ideea tradițională cu care suntem obișnuiți. Practic, rolul lor nu se referă la oferirea de informații copiilor, ci mai degrabă ghidarea lor în direcția bună, unde își pot găsi singuri răspunsurile. Tot cu ajutorul profesorilor, ei vor identifica și instrumentele potrivite pentru a face acest lucru. 

Definitoriu pentru a descrie rolul profesorului, este fraza oferită de Maria Montessori, în una dintre prezentările pe care le-a susținut: „Cel mai mare semn de succes pentru un profesor, este să poți spune: Copiii lucrează acum, ca și cum eu n-aș fi existat”.

Ce presupune educația Montessori 

Cu ajutorul acestei metode, copiii au oportunitatea de a-și descoperi potențialul și de a se dezvolta în persoane adulte, implicate, competente, autonome și responsabile. 

• Unicitate

Principiul Montessori ne învață că fiecare copil este privit un individ unic, cu nevoi personale, cu stil diferit de a învăța. Din acest motiv, copiii sunt încurajați să își respecte ritmul propriu, având la dispoziție o curriculă personalizată, pe care o va parcurge ghidat de profesor. 

• Abilități personale

Încă de la început, elevii sunt familiarizați cu ordinea, concentrarea și dezvoltarea autonomiei. Acest proces de educare este susținut și de materiale utilizate, de rutina zilnică implementată și designul sălii de clasă. 

• Grupuri mixte

Într-o clasă sunt copii de mai multe vârste, cu diferențe de maxim 3 ani, iar această abordare recreează cumva structura unei familii cu mai multe generații. Elevii mai mari primesc rolul de mentori, în timp ce elevii mai mici se bazează pe ei, pentru a câștiga încrederea de care au nevoie. 

• Limite bine definite

Trasarea unor limite bine definite care trebuiesc respectate, le oferă copiilor multă libertate, pe care învață foarte devreme cum să o gestioneze singuri. Învățarea de durată și într-un mod benefic pentru elev, se bazează pe curiozitatea și interesul natural al copiilor, urmat de sentimentul de satisfacție obținut odată cu fiecare reușită. 

Efectele benefice ale acestei metode de educație duc la o învățare fericită, care este sustenabilă pe tot parcursul vieții.

Idei de activități Montessori

Ceea ce este genial la această metodă este că le oferă copiilor o gamă foarte largă de experiențe minunate, pe care le vor parcurge în joacă, scoțând la iveală în mod natural interesele și pasiunile proprii.
 

1. Turnarea dintr-un vas în altul

Indiferent dacă este vorba despre nisip, apă, făină sau mărgele, mutarea lor dintr-un vas în altul este o activitate extrem de plăcută, care le oferă copiilor satisfacții majore. Cu toate acestea, și beneficiile sunt la fel de mari, deoarece sunt stimulate dezvoltarea atenției, a motricității fine, dar și a coordonării ochi - mână. Dacă obiectele turnate sunt mai mari și eventual colorate, cum ar fi niște bile de sticlă, această activitate oferă primele noțiuni de matematică și sortare, obișnuindu-i pe cei mici să organizeze și să aranjeze în funcție de anumite criterii. 
 

2. Spălarea jucăriilor

Îngrijirea lucrurilor proprii începe cu aranjarea și spălarea jucăriilor Montessori și nu numai. Este metoda perfectă pentru ca cei mici să se familiarizeze cu activitățile casnice, într-o manieră care le oferă diverse satisfacții. Ei vor învăța să respecte ordinea unor pași, să țină departe de ochi și de gură substanțe potențial periculoase, dar și cum să potrivească apa sau ce cantitate de detergent este necesară. 
 

3. Activități art & craft

Decuparea și lipirea hârtiei, înșirarea mărgelelor din lemn pe o ață, realizarea diferitelor modele 2D sau 3D le oferă celor mici posibilitatea de a-și dezvolta creativitatea, dar și abilitățile motorii fine. Utilizarea mușchilor mici, cum sunt cei de la degetele de la mâini, este importantă pentru orice tip de activitate pe care o vor depune de-a lungul vieții. 
 

4. Baterea de cuie cu ciocanul

Copiilor le place la nebunie să bată și să ciocăne. O scândură moale și câteva cuie mari, împreună cu un ciocan adecvat pentru ei, reprezintă oportunitatea perfectă pentru a-i ajuta să se distreze, să treacă la jocurile de construcții, dar să se și pregătească pentru activități mai complexe, pentru atunci când vor crește. Coordonarea mână - ochi, precizia și forța, sunt cruciale în această activitate, altfel consecințele sunt suportate tot de ei. 
 

5. Hărți puzzle construite de la zero

Construirea de puzzle-uri este o activitate interesantă și educativă în sine. Este nevoie de cartoane mai groase, pe care se printează diferite hărți, și care sunt ulterior decupate în bucăți cât mai mici, care vor trebui ulterior aranjate la loc. Jocul cu aceste hărți puzzle oferă beneficii importante pentru dezvoltarea cunoștințelor, pentru vizualizarea și înțelegerea formei lumii, precum și de orientare și identificare a țărilor și orașelor. 
 

6. Tăierea fructelor și legumelor

Primul pas spre o alimentație sănătoasă este împrietenirea cu cât mai multe fructe și legume.  Faptul că le spală, le curăță și le taie, le oferă celor mici oportunitatea de a se familiariza cu aceste alimente, astfel încât le va fi mult mai ușor să le accepte în meniu

Maria Montessori ne-a oferit tuturor o moștenire bogată, pe care ne putem baza chiar și în activități ce pot fi desfășurate acasă. Nu doar copiii beneficiază de această metodă ci și adulții, care pot învăța cum să-și respecte individualitatea, cum să se dezvolte prin educarea personalității proprii, dar și prin interacțiunea socială.